am ajuns sa facem mai multe click`uri, sa dam mai multe apeluri, sa facem mult mai multe chestii nefolositoare care par a fi intresante si ne tin in pas cu lumea, decat bataile inimii noastre(de roman), care sunt tot mai putine si mai nesemnificative pentru majoritatea oamenilor. ne preocupa prea mult lumea fictiva din jurul nostru(fictiva, caci altfel nu stiu cum as putea`o numi) decat lumea adevarata care tine de interior, de adevaratele sentimente, nu de falsa adrenalina in goana careia alergam
in toate partile si ne dam si pretiaoasa noastra viata pentru ea...
multe ar mai fi de zis... dar avand in vedere ca "noi", minoritatea nu putem face mai nimic (putem ajuta doar la o prelungire a agoniei majoritatii - fiind totodata datori) nu ne mai ramane decat sa ne unim (noi cei putini ramsi) si sa credem pana la sfarsit....
